Anunnaki și căutarea nemuririi

In cartea „Regele care a refuzat să moară„, Zecharia Sitchin prezinta evoluționismul și creaționismul ciocnindu-se într-o manieră fascinantă. 

Autorul și-a petrecut o mare parte din viață argumentându-și teoria conform căreia oamenii au evoluat, cu o intervenție genetică destul de redusă, din vechii astronauți care au ajuns pe Pământ… A studiat ebraica veche, limba akkadienilor și a sumerienilor, dar și a locuitorilor din Mesopotamia, cei care au inventat geometria, astronomia, carul de luptă și calendarul împărțit pe luni. Astfel, în gravurile sumeriene din epoca de dinaintea cuneiformelor – cea mai veche formă de scriere – se regăsesc povești despre creație și despre cosmos pe care autorul le-a preluat literalmente.

Pentru a nu incita critici cu privire la descoperirile sale controversate, scrie in secret romanul ” Regele care a refuzat să moară ” aducand la viață temele-cheie din bestsellerul său A douăsprezecea planetă (The 12th Planet).

Povestea începe la Londra, odată cu Astra care sosește la deschiderea noii expoziții despre Ghilgameș, la Muzeul Britanic. Aici întâlnește un personaj atrăgător care știe despre ea secrete pe care niciun străin nu ar trebui să le cunoască, dar știe și de unde are neobișnuita cicatrice de pe mână. Ducând-o la el acasă, îi dezvăluie că este descendentă a zeiței Iștar, iar că el este încarnarea din zilele noastre a eroului Ghilgameș, în căutarea obținerii vieții veșnice pe care Iștar i-a interzis-o cu mult timp în urmă. Repunând în discuție ritualul lor sexual sacru, vechi de eoni, se trezesc transportați înapoi în Sumer, ca Ghilgameș și Iștar, el reușind în sfârșit să continue căutarea nemuririi.

Însă, deși Ghilgameș își îndeplinește îndatoririle sacre față de Iștar, ceva se întâmplă, iar Oracolul lui Anu nu-i mai dă binecuvântarea sa pentru a fi rege. Urmând îndemnul mamei sale, zeița Anunnaki Ninsun – de unde își trage parțial esența divină –, Ghilgameș fuge din cetate către zona interzisă a Anunnaki, în căutarea unei modalități de a ajunge pe planeta Nibiru și la viața veșnică.

Repovestind Epopeea lui Ghilgameș, în contextul cercetărilor și al descoperirilor sale despre Anunnaki, Zecharia Sitchin împletește în poveste ceremonii antice, trădări accidentale, zei și oameni, călătorii interplanetare și o neîncetată căutare a nemuririi ce se întinde pe mii de ani.

Pornește în călătorie alături de Ghilgameș și de tovarășul său nemuritor, Enkidu. În încercarea de a scăpa sorţii anunțate de oracol, descoperă Tabla Destinului (Tabula de smarald) menit lui Iștar, luptă împotriva oștirilor lui Marduk și zădărnicește intrigile țesute de marele preot Enkullab, fratele vitreg al lui Ghilgameș, care vrea pentru el coroana lui Ghilgameș.

Romanul descatuseaza pentru zilele noastre cateva secrete teribile ascunse in scrierile Bibliei, in zicerile marilor ganditori si filosofi si te ajuta sa vezi cu alti ochi, aceleasi informatii pe care le ai dobandit prin povestile copilariei despre zei si profeti.

Iti recomand cu celeritate aceasta carte senzationala:

Vezi aici detalii de achizitionare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *