Greseala nu poate fi validata pana ce mintea constienta nu va accepta esecul indeplinirii intentiei.
Ce inseamna aceasta?
Intr-una din emisiunile lui Virgil Iantu la “copii spun lucruri trasnite”, o fetita face o afirmatie pe cat de profunda pe atat de simpla: “Prostia este un lucru bun nereusit”.
Si totusi, presiunea sociala, biserica , anturajul, cauta sa te convinga de greselile pe care le faci, transferand cu voia sau fara voia ta, un colos de vinovatie pe care sa il porti ca emblema a apartenentei societatii respective.
Sotia mea traieste cu un bagaj pricopsit din copilarie privind greseala, incat atunci cand ceva nu ii iese cum a planuit, imi spune: “ei, ce vrei.. si tu gresesti. Admite asta”. Iar eu spun imediat.. NU…- Lucru pe care o enerveaza si mai tare neintelegand ca negatia mea este o respingere a bagajului de care ea vrea sa se descotoroseasca insa nu vrea sa il arunce la groapa de gunoi, ci in curtea altuia.
Negatia mea nu spune ca EU NU GRESESC, ci ca, NU accept ca sa impartasesc comparatia facuta, doar pentru ca ea sa isi panseze rana esecului, in idea : “nu sunt singura, si tu gresesti” . E adevarat ca si eu gresesc, dar alea sunt greselile mele si nu te ajuta cu nimic in eliberarea personala amortindu-ti constiinta ca …” si altii gresesc.”
O greseala devine greseala validata DOAR cand cel care greseste o recunoaste ca esec al intentiei.
De exemplu, intentia mea este de a sparge o banca si a lua o suma de bani fara ca sa fiu prins. Daca planul duce la bun sfarsit, NU E GRESEALA, pentru ca eu asta am intentionat, desi pentru societate e o fapta grava fiind condamnata de lege. Daca sunt insa prins, sau iau teapa in banca negasind nici un ban, si esuez in indeplinirea planului, atunci EU INSUMI O CONSIDER GRESEALA.
Astfel dar, ca si ecuatie grafica,
Intentie + realizare = misiune implinita
Intentie + esec = greseala
Pentru ca stiu ca multi se vor grabi sa imi replice faptul ca “Dumnezeu spune altceva”, sau “biblia ne invata ca ne nastem in pacat si suntem pacatosi, adica… gresiti”… ma voi indrepta acum spre cateva pasaje Biblice.
Insusi Dumnezeu accepta ca a gresit facand pe Om.
„Am sa sterg de pe fata pamantului pe omul pe care l-am facut, de la om pana la vite, pana la taratoare si pana la pasarile cerului; caci Imi pare rau ca i-am facut.” (Fac.6:7)
Observam in primul capitol din geneza ca dupa fiecare lucrare facuta, Dumnezeu se uita la ea si declara ca „este un lucru bun”. A facut pe om si nu a mai zis nimic.
Da… stiu.. vei spune ca ma incumet sa il judec pe Dumnezeu. :)…Te asigur ca intre un Observator si un Judecator exista doua mari diferente. Observatorul este impartial si nu emite sentinte. Judecatorul face analize, si emite sentinte. Astfel dar, faptul ca Observ ceea ce El ne-a lasat sa obsevam, este nu doar un privilegiu, ci o datorie de a face din aceasta prinicipalul scop al vietii.
•Un alt exemplu: In Levitic 6:7 citim: Si preotul va face pentru el ispasirea inaintea Domnului, si i se va ierta, oricare ar fi greseala de care se va fi facut vinovat.
Daca in vechiul legamant, ispasirea (iertarea) era facuta prin intermediari, in noul legamant, avem statut de preoti. Vezi apoc. 1:5-6 (….. si a facut din noi o imparatie si preoti pentru Dumnezeu, Tatal Sau: a Lui sa fie slava si puterea in vecii vecilor! Amin.
Si in Apoc 5: 10 … Ai facut din ei o imparatie si preoti pentru Dumnezeul nostru, si ei vor imparati pe pamant!”
Daca in vechiul legamant, greseala era rectificata de un preot, in Noul legamant, greseala poate fi rectificata de fiecare in parte, pentru ca avem rol de Preoti.
De ce inca se pune accent pe greseala?
Este cea mai puternica arma de manipulare si control.
In momentul in care am reusit sa te fac sa crezi ca ai gresit, desi intentia ta este corelata corect cu fapta, in acel moment am reusit sa ajung la pupitrul tau de comanda si sa iti comand vointa.
Daca simti ca iti este controlata Vointa de catre cei din exterior, elibereaza-te. Nu esti robul nimanui aflat in dimensiunea umana.
• Voi ati fost cumparati cu un pret. Nu va faceti, dar, robi oamenilor. (1Cor.7:23)
• Daca simti nevoia de a controla pe cei din jur apeland la acuzatii si facandu-i vinovati, retine: „Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. (Mat.7:1)
. Pentru ca cel ce judeca, va fi judecat cu aceiasi judecata”
• Chiar faptul ca aveti judecati intre voi este un cusur pe care-l aveti. Pentru ce nu suferiti mai bine sa fiti nedreptatiti? De ce nu rabdati mai bine paguba? (1Cor.6:7)
Se povesteste despre un trecator care a vazut un sarpe zvarcolindu-se intr-un foc. Trecatorul se apropie, apuca sarpele si il scoate din foc.
Sarpele se intoarce si il musca de mana. Instinctiv, simtind durerea, omul dadu drumul sarpelui care cade iar in foc.
Trecatorul insa nu se lasa si luand un bat, izbuteste sa scoata sarpele din foc salvandu-l.
Un alt trecator privind scena, intreaba nedumerit:
– Nu inteleg. De ce te chinui sa salvezi sarpele cand el te-a muscat de mana. ?
Omul „salvator” ii raspunde:
– Natura sarpelui este sa muste. O face ca asta e in natura lui. A mea este sa il salvez.
Daca ar fi sa punem cele doua naturi una langa cealalalta si sa judecam de pe nivelul echitabilitatii, de departe vom spune ca sarpele a gresit cumplit muscand mana salvatorului sau.
Insa din perspectiva sarpelui, a facut ce a considerat el ca trebuie sa faca conform naturii lui.
Acum cativa ani in urma, (nu multi) a fost mediatizata drama lui Ionut sfasiat de caini intr-un parc din Bucuresti. Nenorocire pentru Ionut, nenorocire pentru parinti, nenorocire pentru o intreaga tara asistand la o drama supramediatizata.
A cauta sa convingi pe cineva ca a gresit, in timp ce el a actionat conform naturii sale, este ca si cum ai invinovatii cainii de lupta pentru nenorocirea facuta. Ei doar au actionat conform naturii lor.
In esenta, NU EXISTA GRESEALA valida decat prin analiza intentiei initiale.
Fabricarea ei voluntara, si atribuirea vinei din perspectiva legiutiva, este doar un instrument puternic de inlantuire si incatusare a Vointei libere si supunerea ei sub un jug al robiei.
In cultura orientala, starea de Nirvana, (fericirea vesnica) este atinsa atunci cand poti sa te identifici ca fiind si bun si rau in acelasi timp.
In crestinism aceasta stare este cunoscuta ca mantuire iar in cultura veche Iudaica, reprezinta adeziunea cu Creatorul, atingerea uniunii dorita de Mantuitor.
….. pentru ca ei sa fie una, cum si Noi suntem una – (Ioan.17:22).
Greseala devine nociva cand este repetata si nu invatam nimic din ea.
Misiune: Fii atent la gandurile tale, la intentiile tale, si la rezultatele tale si vezi daca e greseala sau nu. Inceteaza a cauta greseli in ceilalti, pentru ca astfel le vei vedea in tine. Cauta mai degraba sa corelezi corect intentia cu fapta si , bucurat-te de eliberare.